În cadrul întâlnirii de vineri, 11 septembrie 2021, la sediul Ambasadei României în Irlanda, asociația noastră, Romanian Community in Cork, a avut onoarea să îl cunoască personal pe noul ambasador al României in Irlanda, domnul Laurenţiu Mihai Ştefan și să îi ia un mic interviu.
Romanian Community in Cork: Cine este Laurențiu Mihai Ștefan? Ne puteți spune câteva cuvinte despre dumneavoastră si despre parcursul dumneavoastră profesional?
Laurențiu Mihai Ștefan: Sunt specialist în științe politice, analist și cercetător al vieții politice românești. Este o vocație și o meserie pe care o practic de aproape 30 de ani. Eram student în timpul Revoluției din Decembrie 1989 și am trăit din plin transformările prin care trecea România la începutul anilor 1990. Am vrut să înțeleg mai bine ce se petrecea cu țara noastră, să aflu ce înseamnă un regim democratic și astfel am ajuns să studiez științele politice. După ce am făcut pași pe acest drum, după ce m-am profesionalizat atât în țară cât și în străinătate, mi-am descoperit și vocația de dascăl și de mentor, așa că am rămas la catedră și predau de douăzeci și cinci de ani studenților diverse cursuri de științe politice.
Mi-a plăcut să lucrez în echipă, să strâng în jurul unui proiect oameni cu interese comune. În felul acesta am reușit să editez un volum ambițios numit Dicționar de scrieri politice, apărut la Editura Humanitas în anul 2000. Apoi am inițiat, împreună cu alți tineri profesori, o asociație profesională în domeniul științei politice, intitulată Societatea Română de Științe Politice. Apoi un așa numit Colegiu Invizibil… apoi am format mici echipe de cercetare, și chiar – pentru o perioadă foarte scurtă, în 2004 – un mic, dar ambițios think-tank.
În calitate de cercetător, am deschis domeniul studiului sistematic al elitelor politice (legislative și ministeriale) românești și am contribuit la proiecte comparative europene majore. Am dat întotdeauna ocazia unora dintre cei mai buni studenți ai mei să mă ajute în eforturile mele de cercetare pe scară largă. În calitate de politolog român, sunt orientat spre exterior, dispus să conectez România cu alte țări, cercetători români cu cercetători străini și să includ România în proiectele europene și internaționale.
Am absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti în anul 1996. Profesionalizarea în domeniul ştiinţei politice am făcut-o mai întâi la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, de unde am obţinut în 1998 un MPhil în politica şi sociologia societăţilor moderne, apoi în diverse stagii de cercetare la Institutul de Ştiinţe Umane din Viena (2000), la Universitatea din Maryland (2001, 2002) şi la Colegiul Noua Europă din Bucureşti (1999-2002). Titlul de doctor în știinţe politice l-am obținut în noiembrie 2003, când am susținut teza despre recrutarea elitelor politice în România post-comunistă, în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din București.
La puțin timp după susținerea doctoratului, am avut șansa să mă alătur Ambasadei SUA la București (2004-2015), în urma unui concurs pe care sunt foarte mândru că l-am câștigat. Probabil cunoașterea în profunzime a sistemului politic românesc și capacitatea de analiză au fost factorii determinanți în alegerea mea. Am fost prima mea interacțiune consistentă și de durată cu mediul diplomatic, cu puternica și influenta diplomație americană, dar și cu structurile ministerului de externe român, cu parlamentari și miniștri români, cu politicieni locali, precum și cu primarul de atunci al orașului Sibiu, Klaus Iohannis.
Când primarul orașului Sibiu a devenit Președintele României am fost invitat să mă alătur echipei pe care o forma pentru a-l asista în noile sale îndatoriri. Expertiza mea legată de sistemul politic românesc, capacitatea mea analitică, contactele pe care le aveam printre politicienii români și nu în ultimul rând independența mea politică (nu am fost niciodată membru de partid) m-au recomandat pentru o poziție extrem de importantă și de complexă în același timp, aceea de consilier prezidențial pentru politică internă.
Romanian Community in Cork: La 26 ianuarie 2015 ați fost numit consilier pe politică internă al președintelui Iohanis. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această perioadă?
Laurențiu Mihai Ștefan: Am avut șansa de a lucra timp de șase ani și jumătate pentru și alături de Președintele României. A fost o perioadă de vârf în cariera mea profesională, în care am învățat foarte multe lucruri, în care am legat multe prietenii și am găsit foarte mulți oameni dornici să contribuie la schimbarea României în bine. Am lucrat de cele mai multe ori alături de reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice, de oficiali guvernamentali la proiecte de anvergură precum reforma sistemului electoral, creșterea participării publice, deschiderea instituțiilor publice către cetățeni ș.a.m.d. Am inițiat și pregătit întâlniri ale Președintelui României cu reprezentanți ai autorităților locale, ai unor organizații guvernamentale, cu studenți sau specialiști pe diverse problematici. Am avut de asemenea privilegiul de a-l reprezenta pe Președintele României la reuniuni internaționale sau în dialogul cu oficiali străini – fapt care mi-a îmbogățit experiența diplomatică deja acumulată în cadrul Ambasadei SUA la București.
Romanian Community in Cork: Iată că numirea dumneavoastră ca ambasador în Irlanda a coincis cu această pandemie la nivel mondial și cu resticțiile de rigoare. Care sunt planurile dumneavoastră de viitor și în ce fel îi veți ajuta pe românii din Irlanda?
Laurențiu Mihai Ștefan: Pandemia și restricțiile aferente pun foarte multe probleme, în special pentru viața diplomatică – definită de foarte multe interacțiuni. Dar chiar și în acest condiții, mandatul meu de ambasador este unul ambițios. În primul rând, aș vrea să cunosc cât mai mulți români care s-au stabilit în Irlanda, să le ascult poveștile de viață, să înțeleg dificultățile prin care au trecut și să îi felicit pentru reușite. În cele trei luni de când sunt în Irlanda, am avut deja întâlniri cu reprezentanți ai comunităților de români din toate colțurile Irlandei și am început să îi vizitez în orașele în care s-au stabilit. Există în Irlanda o comunitate de români consistentă numeric, bine integrată și foarte apreciată de localnici. În mandatul meu voi încerca să aduc în prim plan cât mai multe dintre reușitele românilor care trăiesc în Irlanda, pentru a crește vizibilitatea comunității românilor care trăiesc în Irlanda și a spori percepția pozitivă de care se bucură în prezent. Aș vrea în perioada următoare să ajungem la o mai mare recunoaștere a aportului pe care conaționalii noștri îl aduc economiei, dar și societății și vieții culturale irlandeze.
Deja vorbim de generații în comunitatea românească din Irlanda, de ambiții și perspective care în timp s-au schimbat, au evoluat – de la o generație la alta. Avem exemplele multor copii români, unii născuți în Irlanda, care sunt deja studenți la cele mai bune universități irlandeze și care sper eu că vor deține poziții înalte în societatea irlandeză. Sunt însă foarte mulți copii de vârstă școlară, crescuți în Irlanda, dar care doresc foarte mult să păstreze legăturile cu țara părinților lor, în special prin învățarea limbii române și vizitele pe care le fac acasă, în vacanțe, dar nu numai. Cu sprijinul conducerii Institutului Limbii Române, și în special al directoarei sale, doamna Daiana Cuibus, numărul de profesori care predau cursuri de Limba, Literatura și Civilizație Românească a crescut de la doi la trei și sper să îl creștem și mai mult în perioada următoare, căci cererea de astfel de cursuri este foarte mare.
În al doilea rând, doresc evident să intensific dialogul politic, să contribui la o mai bună coordonare între ministerele noastre de externe pe teme de actualitate globală sau europeană. Cooperarea pe linie parlamentară este de asemenea deosebit de importantă, pentru că de obicei agenda de discuții este mai largă și cuprinde chestiuni de interes mai punctuale, de multe ori venind de la cei pe care parlamentarii din ambele țări îi reprezintă. Îmi doresc foarte mult ca în mandatul meu să facilitez înfrățirea între orașe din România cu orașe din Irlanda. Deja am avut discuții pe aceste teme și primele semnale din partea irlandezilor sunt mai mult decât încurajatoare. Schimburile și interacțiunile culturale sunt foarte intense, dar întotdeauna este loc pentru mai mult și îmi propun să fac tot ce îmi stă în puteri pentru a face cunoscută cultura română în Irlanda, chiar dacă nu există un atașat cultural la Ambasadă și chiar în absența unui Institut Cultural.
Decesul recent al lui Ion Caramitru a produs multă emoție în Irlanda unde era foarte cunoscut și apreciat și pot spune că lucrez cu echipa mea de la Ambasadă la un eveniment care să îi celebreze memoria alături de actori, regizori și dramaturgi irlandezi care l-au cunoscut și au lucrat cu el.
Sunt hotărât să contribui la consolidarea unei relații relativ noi, de ”doar ” treizeci de ani și la multiplicarea domenilor de cooperare bilaterală între România și Irlanda. Consider că sunt norocos, căci în eforturile mele de a îndeplini aceste obiective ambițioase îi am alături pe românii pentru care Irlanda este deja “acasă”, dar care nu au uitat de unde au plecat.
